Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu asemănărea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-ul bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi intr-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi măsoara 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee. Mulți istorici merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeași înăltime cu cel egiptean, de la Gizeh.
Babele sunt alcatuite dintr-un grup de formatiuni stancoase impozante, compuse din roci sedimentare, calcare si gresii. Acestea s-au format prin coroziune, in urma actiunii agentilor externi, precum precipitatiile sau vantul, asupra suprafetei stancilor. Adevarate monumente ale naturii, stancile sunt situate chiar in fata Cabanei Babele, foarte aproape de o alta atractie turistica impresionanta a Bucegilor, Sfinxul.
Babele mai sunt cunoscute si sub numele de “ciupercile de piatra” si pornind de la existenta lor au luat nastere de-a lungul timpului mai multe legende, aceste stanci fiind considerate reprezentari ale unor personaje mitice sau ale unor zeitati montane, numite pe vremuri de romani “Deae veteres”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu